HOSPITAL BACTERIA DEFENSE Produs Biotehnologic Probiotic Saccharomyces boulardii -Forte 1 Miliard de celule per capsula 60 capsule vegetale Un produs Canadian de Calitate Farmaceutica Actiune echivalenta medicamentelor: Ultra -Levure, Enterol

Colon iritabil, Candidoza, Enterocolita, Diaree, Infectie cu bacteria C. Difficile (Clostridium Difficile ), Internari/Externari din Spital

Cine are nevoie de Saccharomyces boulardii?

• Peroanele care se trateaza cu orice antibiotice (se va asocia cu antibioticele)
• Persoanele suferind de Sidromul Colon Iritabil
• Adulti sau copii suferind de diaree acuta
• Persoanele infectate cu Clostridium dificile ( se pot efectua analize de laborator pentru depistare)
• Persoanele suferind de enterocolita pseudomembranoasa
• Persoanele carora li se administreaza in mod specific vancomicina si/sau metronidazol (se va asocia cu acestea)
• Persoanele care viziteaza un spital, sunt internate intr-un spital sau intra in contact cu persoane care au vizitat un spital sau au fost internate intr-un spital.
• Iinainte si pe perioada admnistrarii de antibiotice.
• Persoanele suferind de Candidoza cu risc de raspandire sistemica. Administrarea se va face in paralel cu un tratament specific contra Candidozei in special pentru actiunea de anihilare a toxinelor produse de Candida.

Atentie: Saccharomyces boulardii actioneaza ca o flora intestinala temporara. Nu tine locul florei permanente. Ca urmare, este necesara si administrarea de probiotice umane specifice ca de exemplu ACIDOFILUS.

Spitalele, Policlinicile, Dispensarele, Cabinetele medicale sunt locuri prin care se perinda sute de persoane bolnave. Aceste lacase pot deveni in sine o sursa de inbolnavire cu bacterii patogene sau paraziti. Dintre cele mai frecvente inbolnaviri transmise in acest mod sunt cele cu bacteria patogena C. Difficile (Clostridium Difficile) si Candida

Ce sunt probioticele

Probioticele în produse alimentare şi farmaceutice au apărut pe piaţă în cursul ultimilor 20 de ani.

Probioticele sunt definite ca nişte culturi individuale sau mixte de microorganisme vii sau nepatogene, susceptibile să influenţeze favorabil sănătatea fiinţei umane sau animalului care le ingerează. La om probioticele îşi manifestă efectele în cavitatea bucală sau în tubul digestiv (sub formă de alimente sau capsule), în căile respiratorii (ca aerosoli) sau în cele genito-urinare (prin aplicaţii locale).

Flora intestinală a omului, relativ simplă la sugari unde predomină suşa Bifidobacterium infantis, este foarte complexă la adult având circa 10¹⁴ (100 de miliarde.)  germeni, compuşi din 400 până la 500 de specii, în majoritate anaerobe.

O serie de funcţii sunt atribuite microflorei intestinale sunt:

• obstacol la dezvoltarea şi translocarea bacteriilor patogene prin blocarea celulelor epiteliale de fixare a lor şi prin producţia de metaboliţi cu activitate antibiotică;
• stimularea sistemului imunitar;
• sinteza de vitamine B₁, B₂, B₁₂, K, folaţi;
• producţia de acizi graşi inferiori, printre care acidul butiric cu funcţii biologice în intestin;
• reacţii de hidroliză, oxidoreducere, dezacidifiere;
• producţia de gaze (CO₂, H₂, CH₄, NH₃, SH₂);
• împiedicarea formării de compuşi toxici, mutageni şi cancerigeni (reducerea nitraţilor la nitriţi şi nitrozamine)

Impactul antibioterapiei (terapia cu antibiotice) asupra florei intestinale.

Printre efectele secundare ale antibioterapiei, cele mai frecvente sunt accidentele digestive, de tipul diareelor de intensităţi şi gravităţi variabile, de cele mai multe ori benigne. Cele mai severe forme sunt mai frecvente la pacienţii spitalizaţi şi sunt cunoscute sub denumirea de colite pseudomembranoase, asociate cu bacteria patogenă Clostridium Difficile (C. Difficile). Practic toate spitalele sunt infectate cu aceasta bacterie patogena. Se pot întâlni de asemenea şi la pacienţii ambulatorii si poate fi transmisa si celor care intra in contact cu persoanele infectate.

Practic toate grupele de antibiotice uzuale sunt susceptibile de a provoca diaree frecvent variabilă, cu toate că speciile anaerobe din flora dominantă fac parte din spectrul lor de acţiune şi concentraţiile lor intestinale sunt ridicate.

Manifestările diareice sunt în mod particular frecvente şi grave la pacienţii din serviciile de reanimare, unde în absenţa agenţilor patogeni specifici, infecţiile intestinale survin ca anomalii profunde ale microflorei digestive cauzate de stress, de imunodepresie sau de antibioterapie adesea masivă. În acest context o patologie severă asociată cu administrare de antibiotice este colita pseudomembranoasă, în cursul căreia multiplicarea lui Clostridium Difficile, este însoţită de producerea simultană a două toxine, o enterotoxină (toxina A) şi o citotoxină (toxina B), care produc leziuni la nivelul mucoasei colonului şi semne clinice severe.

La copii infecţia cu Clostridium difficile se exprimă în mod excepţional printr-o colită pseudomembranoasă şi răspunde favorabil la administrarea de Saccharomyces boulardii. În mod paradoxal s-a constatat că, colitele pseudomembranoase asociate cu Clostridium difficile sunt foarte rare înaintea vârstei de 2 ani, atunci când 60% din nou născuţi excretă asimptomatic Clostridium difficile în scaune. Acest fenomen se explică prin imaturitatea sau absenţa receptorilor specifici toxinei A, sau prin efectul de neutralizare, de către anticorpii materni. Toate formele fulminante şi mortale de colite pseudomembranoase care au fost descrise la noii născuţi, sunt raportate la virulenţa acestui germen şi nu trebuie neglijate. În mod sigur suşele toxicogenice de Clostridium difficile, care sunt responsabile la copii de enteropatiile cronice persistente, răspund la un tratament bine adaptat cu Saccharomyces boulardii

Candida

Un alt efect al perturbărilor microbiene legat de antibiotice este fenomenul de translocaţie microbiană, care constă în complicaţii infecţioase la distanţă de sfera digestivă, adica invadarea altor organe. Translocaţia drojdiei Candida albicans poate de asemenea să producă şi să determine o candidoză sistemică la pacienţii imunodeprimaţi . În experimentele pe şoareci liberi de patogeni specifici (SPF), după decontaminarea digestivă timp de 4 zile cu streptomicină şi penicilina G şi ingestia de Candida albicans (10⁹ celule/ml) şi de Saccharomyces cerevisiae (5×10⁸ UFC/ml) s-a redus semnificativ, incidentele de translocaţie, dar nu şi numărul de celule de Candida albicans. Din contră, la şoarecii imunosupresivi, care au primit prednisolan, s-a întâlnit un număr semnificativ mărit de translocaţii. În prezenţa drojdiei Saccharomyces boulardii au fost semnificativ reduse, incidenţa translocaţiilor, numărul de celule de Candida albicans în alte organe şi siturile infecţioase secundare după translocaţie. Aceste rezultate sugerează un potenţial avantaj pentru utilizarea drojdiei Saccharomyces boulardii la pacienţii cu risc de candidoza sistemica.

Cercetări experimentale cu Saccharomyces boulardii

Efectul antagonic exercitat de Saccharomyces boulardii asupra drojdiei Candida albicans a fost demonstrat pe şoarecii gnatoxenici, legat de efectul protector faţă de Candida albicans, prin administrarea simultană a 5 miliarde de celule de Saccharomyces boulardii. Eliminarea tulpinii Candida albicans în urma administrării de Saccharomyces boulardii este cuprinsă între 50-100%. Acest efect antagonist se exercită şi asupra altor specii de Candida (Candida crusei şi Candida pseudotropicalis), dar nu şi asupra drojdiei Candida tropicalis. Într-un model de colită cauzată de Clostridium difficilela şoarecii gnotobiotici, cărora li s-a aplicat un tratament preventiv, oral, cu Saccharomyces boulardii în suspensie (10¹⁰ celule/ml), a permis reducerea semnificativă a mortalităţii cauzate de infecţia experimentală cu Clostridium difficile (10⁸ UFC/ml). În acest experiment 56% din şoareci au fost protejaţi prin administrarea continuă de Saccharomyces boulardii cu 4 zile înainte de inocularea cu Clostridium difficile în timp ce în lotul martor au fost 0% supravieţuitori. Examenul la microscopul electronic cu baleaj a arătat leziuni specifice la nivelul mucoasei intestinale, caracteristice colitei produsă de Clostridium difficile la loturile martor, şi absenţa sau puţine leziuni la animalele tratate.

Într-un studiu controlat faţă de placebo efectuat pe oameni, raportul dintre numărul de zile cu diaree şi numărul de zile de observaţie (22,7 zile) a fost de 1,5% la pacienţii care au fost trataţi cu titlu preventiv prin administrarea de Saccharomyces boulardii, faţă de 9,1% din lotul martor. Foarte recent în colitele pseudomembranoase asociate cu Clostridium dificile, administrarea de Saccharomyces boulardii, într-o terapeutică standard bazată pe vancomicină, a redus semnificativ procentul de recidive, cu un răspuns favorabil la 85% dintre pacienţi şi a eradicat bacteria şi toxinele sale.

(dupa Ioan Florea-Dumitru et al.)

COMPOZITIE:

Saccharomyces boulardii…………..60 mg (1 miliard celule per capsula)

Vitamina C…………………………..1 mg

ADMINISTRARE:

Adulti: 1-2 capsule (1-2 miliarde) in afara perioadei de digestie (pe stomacul gol)

Sugari: 1/capsula de 1-2 ori pe zi (se desface capsula si se toarna din continut intr-un lichid, nu fierbinte)

Doze mai mari, de pana la 5 capsule pot fi recomandate de doctor in anumite cazuri.

A nu se lasa la indemana copiilor. A se pastra in frigider